De cele mai multe ori ne gandim la aerul poluat din perspectiva drumurilor aglomerate si a gazelor de esapament, insa unele dintre cele mai directe si imediate pericole sunt cele care se gasesc intre zidurile caselor noastre.
Multe dintre acestea sunt cauzate de produsele de curatenie si de ferestrele ermetice. Iar daca ai cumva senzatia ca mediul de afara este extrem de poluat si ti se pare ca in casa esti intotdeauna in siguranta, ei bine si casele si locurile noastre de munca pot fi la fel de daunatoare din punct de vedere al poluarii!
Inca dinainte de pandemie se estima ca petrecem 85-90% din timp in case, unde poluarea aerului este cauzata de factori precum incalzirea, gatitul, ventilatia, umezeala, materialele de constructii, fumurile de la tevile de esapament de pe strada si factorii biologici precum acarienii si fungii.
Un studiu din 2019, efectuat de fundatia de mediu Global Action Plan, a descoperit in spatiile interioare niveluri de trei ori si jumatate mai mari de poluare cu particule ultra-fine fata de aerul exterior. Potrivit Royal College of Physicians, aproape 100.000 de decese anuale din Europa pot fi atribuite poluarii aerului interior.
“Data fiind durata mare de timp pe care o petrecem in casa, spatiul interior a ajuns sa fie un aspect extrem de important din perspectiva efectelor pe care le are asupra sanatatii”, spune Steven Holgate, profesor clinic de imunofarmacologie in cadrul Consiliului de Cercetare Medicala de la Universitatea din Southampton.
Daca tocmai te-ai decis sa te apuci de curatenie si sa intorci totul cu susul in jos pentru a indeparta orice urma de praf, poate ca ar fi bine sa te gandesti de doua ori inainte de a pune mana pe solutiile tale obisnuite de curatenie.
“Produsele de curatenie contin o multime de substante chimice si introducem din ce in ce mai multe astfel de produse in casele noastre” spune Holgate, care adauga ca “exista studii cu privire la modul in care aceste substante chimice pot afecta fertilitatea barbatilor si aparitia a diverse forme de cancer la femei.
Mare parte din aceasta poveste incepe odata cu nasterea unui copil, care in foarte scurt timp ajunge sa se tarasca pe podea, inhaland toate acele substante chimice folosite pentru curatenie” explica profesorul Holgate.
Produse naturale de curatenie
Sally Giblin, care locuieste in Notting Hill alaturi de familia sa, incearca sa foloseasca produse naturale de curatenie, precum uleiul de eucalipt, otetul si sapunul Castile. Ea este foarte sensibila la calitatea slaba a aerului, din cauza afectarii pulmonare permanente pe care a dezvoltat-o in adolescenta. Giblin a avut o forma severa de astm in copilarie, iar la varsta de 14 ani a dezvoltat bronsiectazii, o afectiune cronica a plamanilor care o face mai vulnerabila la infectii.
“Aveam extrem de multe simptome, mai ales cand am inceput sa ies, pentru ca pe atunci oamenii inca mai aveau voie sa fumeze in interior. Ieseam de la cursurile de la universitate si aveam accese de tuse” spune ea. “Am inceput sa gestionez situatia cu sport, iar simptomele mele s-au ameliorat, insa doctorii m-au avertizat ca se poate reacutiza, pentru ca este o afectiune permanenta. Ceea ce inseamna ca ma gandesc intotdeauna ce am in jur si incerc sa fac tot ce pot sa nu o declansez din nou”.
Giblin, fondatoare a Pure Bundle, o initiativa care propune haine sustenabile pentru copii, si-a schimbat initial produsele de curatenie folosite in casa, incercand sa respecte mai mult mediul Insa treptat a luat in calcul si impactul acelor substante chimice asupra sanatatii, iar dupa ce a renuntat complet la ele nu a mai avut niciun episod acut serios in ultimii ani.
“Stim extrem de putine lucruri despre substantele chimice din aerul interior pe care il respiram tot timpul si trebuie sa incepem sa ne concentram pe asta cu adevarat” spune profesorul Holgate, care a condus un raport inovator cu privire la efectele poluarii aerului din interior, efectuat la Colegiul Regal de Pediatrie si Sanatatea Copilului din cadrul Royal College of Physicians.
“Este un domeniu care a fost neglijat, iar reglementarile privitoare la mediul interior sunt foarte slabe. Si totusi, pe termen lung va avea efecte negative asupra noastra”.
O casa fara acarieni si mai mult in aer liber
Catherine Sutton, mama a doi copii, care locuieste in Lewisham, stie ce efect poate avea o calitate slaba a aerului interior. Fiul ei, Edward, avea cinci ani cand tusea cronica pe care o avea a fost asociata cu alergenii din aer, in mod deosebit cu acarienii.
Acasa, Sutton a cumparat huse impotriva acarienilor si un filtru HEPA de inalta performanta pentru aspirator. “L-am tinut pe Edward la distanta de mansarda prafuita si de patul supra-etajat, care pareau sa ii agraveze simptomele, am scapat de toate pernele din casa si am sters praful in mod regulat (mai ales la el in dormitor) cu o carpa umeda” explica ea.
Cu cat a fost mai precauta, cu atat Edward s-a simtit mai bine, insa doar pana cand a iesit in mediul de afara, pe care nu il putea controla, in spatii precum hoteluri sau scoli.
Edward, acum in varsta de 17 ani, a facut si astm, iar Sutton a lansat de atunci Airborne Allergy Action, alaturi de alte mame care s-au confruntat cu aceasta problema, pentru a creste nivelul de constientizare cu privire la factorii alergeni din aer si la efectele lor. Acarienii si alti poluanti biologici pot cauza eczema si astm la copii, spune Holgate.
Exista din ce in ce mai multe griji cu privire la impactul poluarii din spatiile interioare asupra sanatatii noastre, chiar si a celor care nu au o reactie imediata si evidenta.
Trebuie sa luam in calcul implicatiile pe termen lung, sustine Jonathan Grigg, profesor de medicina pediatrica respiratorie si ecologica la Universitatea Queen Mary din Londra, si co-autor al raportului colegiilor regale.
“Este cumva diferit fata de poluarea din mediul exterior, pentru ca ai parte de o expunere pe termen lung la o gama larga de substante chimice diferite pe perioade lungi de timp, fata de expunerea pe termen scurt, atunci cand mergi pe jos cinci minute pe un drum foarte aglomerat” spune el. Acea expunere pe termen lung face dificila efectuarea de studii, dar lipsa cooperarii in procesul de reflectie ingreuneaza si ea rezolvarea acestei probleme. “Toata lumea lucreaza in diferite silozuri, insa adevaratul accent trebuie pus pe o casa sanatoasa, care sa includa analiza reglementarilor pentru constructii”.
La nivel individual, ar putea fi de ajutor sa iesim mai des in aer liber. Cercetarile de la Universitatea Oxford arata ca din 1975 pana in 2015 copiii au inceput “sa duca vieti mai putin active fizic si mai inclinate catre stat in casa”.
Potrivit unui sondaj din 2017 pentru Ribbles Cycles, o persoana obisnuita din Marea Britanie petrece mai putin de doua ore pe zi afara in timpul saptamanii. Iar in timpul carantinei nu toata lumea a iesit la aer timp de o ora pe zi in fiecare zi.
“Un motiv poate fi acela ca nu exista locuri in care oamenii sa se plimbe, daca nu locuiesc intr-o zona frumoasa, cu un parc, sau daca nu se simt in siguranta” spune Grigg. “Trebuie sa incercam sa schimbam asta, pentru ca mediul de afara este esential pentru rezolvarea problemei din interior”.
Si Giblin vorbeste despre importanta pe care o poate avea aerul curat. In timpul unei calatorii la schi in adolescenta, simptomele sale au disparut. “Cand esti departe de toata acea poluare care iti declanseaza crizele si respiri aer curat, te simti incredibil de bine” spune ea.
Foto: freepik
