Ciclismul si mersul pe jos pot contribui la combaterea obezitatii si la reducerea inactivitatii fizice, care provoaca un milion de decese pe an in Europa.
Ambele mijloace de transport activ pot contribui si la reducerea poluarii aerului, un fenomen ce provoaca peste o jumatate de milion de decese in fiecare an. Dovezile arata ca investitiile in politici care sa promoveze mersul pe jos si mersul pe bicicleta in siguranta pot juca un rol crucial in modelarea sanatatii, atenuarea schimbarii climatice si imbunatatirea calitatii mediului, potrivit unui nou raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
O trecere semnificativa la mersul pe jos si pe bicicleta ar putea rezolva problemele generate de modelele actuale de transport – inclusiv emisiile de poluanti atmosferici, de gaze cu efect de sera, poluarea fonica, accidentele rutiere si oportunitatile limitate de activitate fizica si de utilizare a spatiului public – precizeaza raportul intitulat „Mersul pe jos si mersul pe bicicleta: cele mai recente dovezi ce sustin elaborarea de politici”, prezentat in cadrul dezbaterii de la Bonn privind Mediul si Sanatatea si gazduit de Centrul European pentru Mediu si Sanatate al OMS.
Raportul ofera factorilor de decizie politica cele mai recente dovezi stiintifice menite sa promoveze mersul pe jos si cu bicicleta. El a fost dezvoltat in cadrul Programului Pan-European pentru Transport, Sanatate si Mediu (THE PEP) – un program comun al OMS si al Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite (UNECE).
Dovezi solide pentru promovarea mersului pe jos si cu bicicleta
Desi legaturile dintre activitatea fizica si sanatate sunt bine stabilite, efectele specifice ale ambelor moduri de transport activ asupra sanatatii oamenilor sunt si ele evidentiate in noul raport. Multe studii au analizat in mod specific impactul mersului pe jos si cu bicicleta.
Rezultatele acestora au aratat ca:
- mersul pe jos timp de 30 de minute sau mersul cu bicicleta timp de 20 de minute in majoritatea zilelor reduce cu cel putin 10% riscul de mortalitate;
- naveta activa este asociata cu o reducere de aproximativ 10% a riscului de boli cardiovasculare si cu o reducere cu 30% a riscului de diabet de tip 2;
- mortalitatea cauzata de cancer este cu 30% mai mica in randul persoanelor care fac naveta cu bicicleta.
Aceste dovezi sunt deosebit de relevante intr-o regiune in care aproape doua treimi dintre adulti si 1 din 3 copii sunt supraponderali sau obezi, conform Raportului Regional European privind Obezitatea pe 2022, al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Inactivitatea fizica si obezitatea sunt factori de risc importanti pentru bolile netransmisibile, reprezentand aproape 86% din decese si 77% din morbiditati.
Solutionarea crizei climatice si a celei legate de poluarea aerului necesita reducerea emisiilor generate de transportul motorizat – in special de autoturismele personale – cat mai repede posibil. Dovezile cele mai noi subliniaza importanta mobilitatii active in atenuarea schimbarii climatice, noteaza raportul. De exemplu, trecerea de la deplasarea cu masina la deplasari active este posibila pentru drumuri cu o lungime de pana la 16 km, care sunt responsabile pentru 40% din emisiile de carbon ale vehiculelor. Chiar daca nu toate deplasarile cu masina pot fi inlocuite cu mersul pe bicicleta sau pe jos, potentialul de reducere a emisiilor este considerabil.
Cu toate acestea, pentru a permite trecerea necesara catre deplasari mai active e nevoie de abordarea problemelor ce tin de siguranta.
84.000 de persoane mor anual in regiune din cauza accidentelor rutiere, inclusiv peste 20.000 de pietoni si peste 3.000 de biciclisti. Masurile de imbunatatire a sigurantei ar trebui sa urmeze o abordare sistemica, ce ar trebui sa vizeze mai multe niveluri structurale, pornind de la educatia individuala si ajungand pana la siguranta vehiculelor, proiectarea infrastructurii si reglementarile de trafic.
Ce pot face tarile?
Regiunea este adesea considerata ca fiind in linia intai a mobilitatii sustenabile, insa planificarea transportului activ ramane un mozaic fragmentat in orase si nu numai, potrivit raportului.
Masuri precum cele de mai jos ar putea contribui la promovarea mersului pe bicicleta si pe jos in siguranta:
- Este cruciala reproiectarea spatiilor urbane, astfel incat sa raspunda nevoilor zilnice legate de accesul la locul de munca, la educatie, ingrijire medicala, alimente si bunuri, recreere si alte facilitati situate la distante ce pot fi acoperite in siguranta folosind mijloacele de mobilitate activa si transportul public.
- Infrastructura pentru mersul in siguranta pe jos si pe bicicleta joaca un rol esential in promovarea deplasarilor active.
- Facilitatile la destinatie – asa cum sunt vestiarele la locul de munca sau parcarea securizata pentru biciclete la destinatii si in proximitatea statiilor mijloacelor de transport in comun – ofera o optiune de rezerva pentru persoanele care aleg sa calatoreasca activ.
- Spatiile verzi, parcurile si pistele, ca si formele de revitalizare urbana reprezinta si ele optiuni de promovare indirecta a mersului pe jos si cu bicicleta.
- Scolile trebuie sa fie accesibile in siguranta, atat pe jos cat si cu bicicleta, iar copiii ar trebui sa invete despre importanta miscarii regulate si despre impactul traficului asupra mediului.
- Reducerea dependentei de autovehicule printr-o mai buna utilizare a terenului si prin planificarea urbana, un transport in comun eficient si descurajarea condusului ar putea determina mai multi oameni sa mearga pe jos si cu bicicleta.
- Tarile ar trebui sa elaboreze planuri nationale pentru ciclism si mers pe jos, sa asigure resurse si sa aloce responsabilitati pentru a sprijini implementarea acestora.
Noul raport sprijina Master Planul Pan-European pentru Promovarea Ciclismului, care ofera un set de recomandari pentru realocarea spatiului pentru ciclism si mers pe jos, imbunatatirea infrastructurii de mobilitate activa, cresterea sigurantei biciclistilor si pietonilor pentru a reduce decesele, dezvoltarea politicilor nationale privind mersul pe bicicleta si integrarea acestei activitati in politicile de sanatate si in planificarea urbana si a transporturilor. Acest plan a fost sustinut anul trecut de 56 de tari din regiunea pan-europeana, reunite in cadrul THE PEP (Programul Pan-European pentru Transporturi, Sanatate si Mediu), la cea de-a cincea reuniune la nivel inalt pe teme de transport, sanatate si mediu.
Foto: freepik
