Daca ar fi sa rezumam pe scurt ultimii doi ani in fotovoltaice, am zice asa: eficientele au urcat, costurile au mai coborat, iar locurile unde poti pune panouri s-au inmultit. Dincolo de titlurile bombastice, exista cateva directii solide care chiar schimba jocul: celule tandem (perovskit + siliciu) care trec praguri istorice, module mai usoare si mai flexibile ce deschid aplicatii noi, extinderea instalatiilor plutitoare si a agri-voltaicului, plus reguli europene noi despre amprenta de carbon a panourilor. Hai sa le punem in ordine, cu exemple concrete si cu ochii pe implementare, nu doar pe laborator.

Unde suntem cu eficienta: recorduri credibile, nu doar pe hartie

In 2025, Oxford PV a anuntat primele panouri comerciale bazate pe celule tandem perovskit-pe-siliciu, cu eficiente de modul in jur de 24–25%, adica aproximativ 20% mai mult fata de panourile clasice din siliciu de pe acoperisuri. E important: vorbim de panouri, nu doar de celule testate pe suprafete mici in laborator.

La nivel de cercetare, graficele de referinta arata clar: in 2025, varful pentru tandemuri perovskit-siliciu depaseste 30% pe celule certificate, consolidand trendul. Aceste recorduri nu mai sunt experimente izolate – apar constant lucrari despre tehnologii hibride, management mai bun al sarcinii si contacte pasivate care ridica eficienta spre 30–31%.

Pe scurt: granita de 30% la celule a devenit „noua normalitate”, iar trecerea spre module comerciale eficiente e in plina desfasurare.

Stabilitatea perovskitelor: din ce in ce mai greu de contestat

Obiectia clasica („ok, dar tin in timp?”) ramane valabila, doar ca raspunsul s-a maturizat. In ultimii ani au aparut solutii de incapsulare la temperatura joasa, compatibile cu procese de volum, care reduc degradarea si limiteaza migrarea ionilor. In paralel, lucrarile recente arata o crestere clara a rezistentei la caldura si umiditate. Nu e „caz inchis”, dar directia e clara: stabilitatea nu mai e punctul slab, ci o curba de invatare pe care industria o urca rapid.

Un alt punct sensibil – plumbul – e abordat pragmatic: reducere si captare prin incapsulare si bariere inteligente, in locul promisiunii de a renunta complet la acest metal. Pe aplicatii reale, asta inseamna proceduri de siguranta similare cu cele din eolian sau baterii: proiectare atenta si gestionare corecta la sfarsitul duratei de viata.

Costuri si piete: cand tehnologia noua prinde curaj

E o diferenta intre recorduri si randament „pe MWh si pe euro”. Doua repere ajuta la intelegerea contextului:

  • Agentia Internationala a Energiei arata ca fotovoltaicul ramane locomotiva adaugirilor de capacitate regenerabila pana in 2030, chiar si in scenarii prudente. Investitiile globale in solar sunt dominante, iar scaderile de cost la baterii intaresc proiectele cu stocare.
  • In Germania, rapoartele Fraunhofer confirma scaderi constante ale preturilor la sisteme si module, iar rata de invatare ramane ridicata.

In Europa, 2025 este un an de echilibru: capacitatea totala creste, dar ritmul instalatiilor noi incetineste usor din cauza birocratiei si a retelelor suprasolicitate. Totusi, continentul depaseste pragul de 400 GW instalati.

Reguli noi: amprenta de carbon si „pasaportul” modulelor

Uniunea Europeana a introdus reguli pentru calculul amprentei de carbon a modulelor solare. De ce conteaza? Pentru ca trecem de la „cat de eficient e in soare” la „cat CO2 a costat sa-l fabrici”. Aceasta abordare poate favoriza productia cu energie curata si procese eficiente in interiorul UE.

Pe aceeasi linie, rapoartele periodice europene despre starea industriei fotovoltaice ajuta la intelegerea evolutiei pietei si la ajustarea politicilor publice.

Agri-voltaic si solar plutitor: cand terenul si apa devin aliati

Cand spatiul pe uscat devine limitat, solutiile hibride castiga teren. Agri-voltaicul (panouri deasupra culturilor sau pasunilor) a trecut de faza experimentala. Avantajul major: productii agricole similare sau chiar mai bune pentru anumite culturi, plus venit energetic constant. Limitele tin mai ales de proiectare si adaptarea la nevoile fermierilor.

Solarul plutitor este cealalta directie emergenta. Instalarile de pe lacuri de acumulare cresc rapid in Asia si in Europa. Beneficiile sunt multiple: utilizarea eficienta a spatiului, racirea naturala a modulelor si reducerea evaporarii apei. Provocarile tin de coroziune, intretinere si integrarea in retea.

Greul din teren: retele, reguli, finantare

Pe hartie, totul arata impecabil. In realitate, apar blocaje: timpi mari de racordare, reguli care se schimba frecvent si volatilitate pe lanturile de aprovizionare. Exemplele din Franta si Spania sunt clare: in Franta, discutiile despre autoconsum si sustinerea fermierilor continua; in Spania, autoconsumul creste, dar companiile cer stabilitate legislativa. Pentru investitori, predictibilitatea regulilor valoreaza cat un punct in plus la eficienta.

Ce e nou in Olanda si Germania: laborator plus industrie

Olanda mizeaza pe solutii usoare si flexibile: prototipuri de panouri perovskit pe suport polimeric, produse prin procese „roll-to-roll”. Acestea pot fi montate pe fatade, acoperisuri sensibile sau vehicule.

In Germania, Fraunhofer ISE ramane un reper. Oxford PV produce deja celule tandem in Brandenburg, iar marii producatori investesc in siliciu N-type (TOPCon, back-contact) pentru a stoarce ultimele procente din randament.

De ce conteaza pentru Romania si Europa de Est

Regiunea noastra are oportunitati clare:

  • Acoperisuri industriale – modulele usoare pot fi montate acolo unde structura nu suporta greutate mare.
  • Parcuri cu stocare – scaderea costurilor la baterii face posibila echilibrarea locala a productiei.
  • Agri-voltaic – fermele mixte pot combina cresterea animalelor cu productia de energie.
  • Solar plutitor – barajele si lacurile pot gazdui panouri, reducand evaporarea si folosind reteaua existenta.

Primele proiecte cu perovskit-siliciu in regiune trebuie tratate ca proiecte demonstrative, cu garantii extinse si monitorizare transparenta. Criteriile europene privind amprenta de carbon pot oferi un avantaj producatorilor locali care folosesc energie curata.

Concluzie: pragurile psihologice au fost depasite

Cand panourile comerciale depasesc 24% eficienta si celulele ajung la 30%, discutia nu mai e „daca”, ci „cat de repede”. Succesul nu depinde doar de tehnologie, ci si de retele, reguli si finantare. Strategia pentru urmatorii ani e clara: instalatii standard N-type acolo unde conteaza costul, proiecte pilot cu tandemuri in locatii vizibile si dezvoltarea agri-voltaicului si a solarului plutitor.

Energia solara nu mai e o alternativa, ci o infrastructura majora. Iar faptul ca incepem sa masuram si amprenta de carbon a panourilor arata ca fotovoltaicul a ajuns la maturitate.

Intrebari frecvente

1) Ce inseamna „tandem perovskit-siliciu” si de ce e mai bun?
Sunt doua celule suprapuse: perovskitul capteaza o parte din lumina, siliciul pe restul. Rezultatul este o eficienta mai mare, care poate depasi 30% in laborator si 24–25% in productie.

2) Tin perovskitele in timp sau se degradeaza repede?
Stabilitatea s-a imbunatatit mult datorita incapsularii si optimizarii straturilor interne. Exista deja protocoale industriale care promit durate de viata comparabile cu siliciul.

3) Ce riscuri sunt legate de plumb?
Se reduce cantitatea si se folosesc bariere care impiedica scurgerile. Reciclarea si tratamentul la finalul duratei de viata sunt parte din solutie.

4) Merita agri-voltaicul pentru ferme?
Da, daca proiectul e gandit corect: panouri la inaltime, culturi potrivite si parteneriate reale intre fermieri si dezvoltatori.

5) Cand vom vedea panouri tandem pe scara larga la noi?
Primele proiecte pilot apar deja in Europa. Extinderea depinde de finantare si de increderea bancilor, dar tendinta este clara: tehnologia va deveni standard in cativa ani.

Foto: freepik