Un nou studiu analizeaza factorii care determina ingrijorarea fata de problemele de mediu in randul europenilor, intr-un efort de a intelege cum putem consolida sprijinul popular pentru combaterea schimbarii climatice.
Desi putem simti deja pe pielea noastra efectele schimbarii climatice, cea mai mare parte a populatiei europene inca nu considera ca schimbarea climatica, mediul si energia sunt printre problemele cele mai presante pentru elaborarea politicilor nationale. Sprijinul din partea opiniei publice este totusi esential pentru a permite politici de mediu stricte si sustenabile in democratii.
Pentru a creste motivatia populatiei generale fata de actiunile climatice, trebuie sa stim care sunt factorii care determina ingrijorarea oamenilor pentru clima si mediu. Intr-un nou studiu publicat in Global Environmental Change, Jonas Peisker, cercetator in Programul IIASA pentru Populatie si Societati Juste, a abordat modul in care preferintele de mediu din 206 regiuni europene sunt modelate de circumstantele socioeconomice, geografice si meteorologice.
„Mi-am dorit sa ofer o perspectiva bazata pe date asupra factorilor determinanti ai ingrijorarilor legate de mediu, ce evidentiaza relevanta inglobarii indivizilor in contexte socioeconomice si de mediu”, explica Peisker. „Daca cercetarile anterioare au luat in considerare doar cateva influente contextuale la un moment dat, acest studiu permite o comparatie a importantei lor relative, incluzand si factori care difera in general de la regiune la regiune, cum ar fi inegalitatea, nivelul veniturilor sau caracteristicile geografice”.
Pentru a gasi factorii determinanti pentru ingrijorarile legate de mediu, Peisker a folosit metoda de mediere a modelului bayesian bazata pe 25 de sondaje Eurobarometru efectuate intre 2009 si 2019, combinate cu masuri ale economiei regionale, populatiei, geografiei, calitatii mediului si evenimentelor meteorologice.
Studiul a constatat ca unele contexte economice favorabile, asa cum sunt un nivel relativ ridicat al veniturilor si o inflatie scazuta, stimuleaza preocuparea fata de mediu. Acest lucru este probabil legat de ideea unui „bazin finit de ingrijorare” in care probleme mai imediate, asa cum este securitatea economica, exclud probleme mai putin imediate precum politica climatica.
In mod interesant, cresterea preturilor la energie a redus preocuparile fata de mediu doar pana la un anumit punct, in care preocuparile fata de mediu au inceput sa creasca si ele. In acest moment, aprovizionarea cu energie ar putea deveni o problema care ridica in sine preocupari de mediu.
Rezultatele au aratat ca o distributie mai egala a veniturilor si a bunastarii a avut un impact pozitiv asupra prioritizarii problemelor de mediu, sugerand ca aceasta coeziune sociala este benefica pentru preocuparile ecologice. Mai mult, Peisker a constatat ca regiunile cu industrii intensive din punct de vedere al gazelor cu efect de sera au inregistrat un grad scazut de preocupare fata de mediu in randul localnicilor.
Acest lucru ar putea fi in legatura cu ingrijorarile legate de potentialele efecte ale politicilor de mediu asupra competitivitatii economice in tranzitia de la combustibili fosili la tehnologia curata. Desi factorii de mediu, asa cum sunt un nivel scazut al liniei de coasta, influenteaza si ei preocuparea fata de mediu, per ansamblu, contextul socioeconomic s-a dovedit a fi mai important.
„Potrivit rezultatelor studiului, coeziunea sociala si o tranzitie echitabila catre neutralitatea carbonului sunt esentiale pentru sprijinirea de jos in sus a politicii de mediu”, spune Peisker. „Politica climatica si protectia mediului vor fi probabil nepopulare daca sporesc inegalitatea veniturilor si a bogatiei, inflatia si somajul.
Prin urmare, o modalitate de a sustine actiunea impotriva schimbarii climatice ar putea fi sublinierea beneficiilor colaterale ale politicii de mediu, de pilda efectele angajarii pozitive ale tranzitiei la surse regenerabile de energie.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2023/02/230208125102.htm
Foto: freepik
