Marea Bariera de Corali nu este doar o minune a lumii pe cale de disparitie. Protejarea celui mai mare sistem de recif de corali din lume este, de asemenea, esentiala pentru cresterea economica a Australiei.
Pentru prima data in istoria Australiei, deschiderea unei noi mine de carbune tocmai a fost blocata de guvernul national, in temeiul legilor federale de mediu.
Mina planificata pentru statul Queensland se afla la numai 10 kilometri de Marea Bariera de Corali, o zona de patrimoniu mondial.
Invocand riscurile inacceptabile pe care mina le-ar putea cauza apelor subterane si paraurilor de apa dulce care se varsa in recif, decizia guvernului australian de la inceputul lunii februarie este primul refuz din istorie legat de dezvoltarea unei mine de carbune, in conformitate cu Legea australiana pentru protectia mediului si conservarea biodiversitatii (EPBC), care a fost introdusa in 1999.
Marea Bariera de Corali este un activ global excelent
Demersul de a proteja destinatia turistica de renume international a avut la baza factori de risc ecologic, insa evidentiaza de ce valoarea economica a vastelor active naturale ale Australiei este privita mai atent decat oricand.
Marea Bariera de Corali este cea mai mare structura vie de pe Pamant si reprezinta aproximativ 10% din ecosistemele de recife de corali din lume. Avand o lungime de 2.300 de kilometri, Marea Bariera are dimensiunea Japoniei si este mai mare decat Regatul Unit, Elvetia si Tarile de Jos la un loc.
Cresterea temperaturilor pe uscat si in oceane, cauzata in principal de o crestere a nivelului de dioxid de carbon si a altor gaze cu efect de sera, a declansat patru evenimente de albire in masa a coralilor pe Recif in doar sapte ani, reducand cu pana la 50% recifele de corali din apele de mica adancime.
O inmultire a evenimentelor meteorologice severe a provocat, de asemenea, daune semnificative recifului, in timp ce o crestere mai accentuata a aciditatii oceanelor, din cauza nivelului mai mare de CO2 din atmosfera, a afectat habitatele marine de pe recif.
Guvernul australian considera ca schimbarile climatice reprezinta cea mai mare amenintare pentru Marea Bariera de Corali. In 2022, autoritatile au anuntat planuri privind investitii record de 1,2 miliarde de dolari australieni pentru protejarea si construirea rezilientei recifului.
Valoarea economica a protectiei mediului
Un raport al Deloitte Access Economics, ramura de cercetare si analiza a companiei financiare internationale, a constatat ca Marea Bariera de Corali contribuie in fiecare an cu suma de 6,4 miliarde de dolari australieni la economia tarii si sustine zeci de mii de locuri de munca.
Cele mai multe dintre aceste locuri de munca sunt in domeniul turismului. Dar exista si contributii economice importante din pescuit, activitati recreative si stiintifice.
Micul oras tropical Cairns, din nordul Queenslandului, cu o populatie de aproximativ 150.000 de locuitori, este un punct cheie de pornire pentru excursii la recif, avand un aeroport international, dar si facilitati pentru nave de croaziera masive in apropierea centrului orasului.
Deloitte estimeaza, de asemenea, ca valoarea Marii Bariere de Corali ca activ economic, social si emblematic australian este de 56 de miliarde de dolari australieni.
Aproximativ 29 miliarde de dolari din aceasta valoare se afla provine de la turistii care au fost la recif, iar alte 24 miliarde sunt reprezentate de cei care nu au vizitat inca, dar valoreaza stiind ca exista un astfel de activ global unic.
Restul de 3 miliarde de dolari este reprezentat de utilizatorii de agrement – australieni care merg la plaja, ies cu barca in larg si fac scufundari in weekend.
„Semnificatia contributiei Marii Bariere de Corali la economia australiana, la locurile de munca din Australia si valoarea sa remarcabila de activ, indica in mod clar ca recifului ar trebui sa i se acorde o prioritate si mai mare de catre toti cetatenii, afacerile si nivelurile de guvernare”, se arata in raport.
Responsabilitatea pentru capitalul natural
Compania de consultanta KPMG spune ca este vital sa pretuim natura, pentru ca daca nu vom lua in considerare costurile totale ale activitatii umane asupra unui activ de mediu vom avea parte de un esec cu efecte practice, in lumea reala.
Intr-un raport de anul trecut, economistul senior KPMG, Dr. Sarah Hunter, a spus ca albirea coralilor din Marea Bariera de Corali si disparitia in consecinta a ecosistemelor ar putea avea un impact negativ asupra economiei, deoarece Reciful protejeaza comunitatile locale de furtuni si eroziune si este un generator direct de locuri de munca.
„Recunoasterea pe deplin a valorii acestor servicii bazate pe natura este, prin urmare, vitala”, a spus Hunter.
Nu doar recunoasterea, ci si contabilizarea cu exactitate a valorii economice a capitalului natural al Australiei – fie ca este pamant, fie animale salbatice sau Marea Bariera de Corali – este urmatorul pas.
Fostul sef al Trezoreriei Australiei, Ken Henry, este un sustinator principal al „contabilitatii nationale de mediu” a capitalului natural al Australiei si spune ca ar trebui sa fie incorporat in toate nivelurile decizionale.
Prin dezvoltarea unui set de date de referinta intr-o anumita regiune, auditand totul, de la flora si fauna la calitatea solului si a cailor navigabile, oamenii de stiinta pot urmari schimbarile din mediul natural pentru a vedea daca acesta se degradeaza sau se imbunatateste.
Acest lucru pune bazele unor noi piete care acorda o valoare financiara imbunatatirii conditiilor de mediu, ceea ce stimuleaza mai multe companii sa investeasca – nu doar pentru ca este decizia corecta, ci pentru ca este si o decizie profitabila.
Sursa: https://news-decoder.com/decoder-when-protecting-the-environment-makes-more-cents/
Foto: freepik
