Depozitele din Johannesburg sunt pline de deseuri de plastic. Cel mai mare depozit de deseuri din oras, situat in zona Turffontein, este un adevarat stup, camioanele de deseuri sosind aici pentru a-si arunca toate gunoaiele.
In ciuda actiunii din 2018 a celui mai populat oras din Africa de Sud, care a impus locuitorilor sai sa separe deseurile de la sursa, putini se deranjeaza sa faca asta.
Ca atare, colectorii informali de deseuri cauta prin gunoaie in speranta ca vor gasi ceva valoros. Ei incearca sa recupereze o gama variata de materiale, incepand de la materii plastice, carton, sticle si ajungand pana la lemn, inainte de a fi strivite.
Multi dintre ei sunt inregistrati in baza de date a orasului, insa exista si cetateni straini fara documente, care actioneaza neoficial pentru a vinde deseurile colectate catre companiile de reciclare. Pentru multi dintre ei, aceasta este singura sursa de venit pentru a-si intretine familiile.
Muzi Mkhwanazi, purtatorul de cuvant al Pikitup – compania care ofera servicii de gestionare a deseurilor in Johannesburg – explica problema deseurilor de plastic ramase la gropile de gunoi.
„Plasticul nu este biodegradabil, asa cum se intampla cu alte tipuri de deseuri, precum lemnul si alte materiale, astfel ca traieste foarte, foarte mult timp. Daca este compactat, mananca spatiul aerian al gropii de deseuri. Este dificil de compactat si devine o bataie de cap atunci cand bate vantul catre proprietatile invecinate sau adiacente gropilor de gunoi. Apoi primim plangeri de la oameni. De asemenea, ajunge in cursurile de apa reziduala, care ajung in mare, contaminand fluxurile de apa si ucigand pestii din mare. Este o adevarata problema!” a mai spus Mkhwanazi.
Carmen Jordaan, managerul Whole Earth Recycling – o companie care ofera locuitorilor posibilitatea de a colecta toate produsele reciclabile intr-o punga dedicata din plastic, iar ei le sorteaza la centrul de reciclare – spune ca reciclarea informala la groapa de gunoi prezinta pericole pentru sanatatea colectorilor de gunoi.
„Daca am putea sa nu mai folosim materiale plastice nereciclabile pentru ambalaje si sa incurajam mai multi oameni sa inceapa sa recicleze, am avea o rata mai buna de reciclare. Desi la groapa de gunoi exista un tip de sortare, ea nu este ideala deoarece deseurile sunt amestecate cu deseuri alimentare si deseuri medicale, ceea ce nu e igienic”.
La finele lunii mai a avut loc in orasul sud-african Gqeberha, o conferinta avand ca tema modul in care se poate pune presiune pe guverne si pe marile companii astfel incat sa se angajeze la reducerea productiei de plastic si a deseurilor de plastic, ce afecteaza mediul de pe continent. Potrivit organizatorilor, „Towards Zero Plastics to the Seas of Africa” (Drumul catre Zero Plastic in Marile Africii) a reunit factori de decizie extrem de importanti, din lantul valoric al materialelor plastice de pe continent.
Conferinta a venit ca urmare a rezolutiei Adunarii ONU pentru Mediu privind dezvoltarea unui tratat cu caracter juridic cu privire la deseurile din plastic pana in 2024.
“Aceste conferinte conteaza, pentru ca sunt o platforma in care reusim sa ne facem auzite ideile, iar industriile sunt si ele prezente; societatea civila este si ea prezenta, la fel ca si guvernele; suntem toti in aceeasi camera. Asa ca daca facem presiuni si spunem ca trebuie sa se asigure ca reduc cantitatea de plastic pe care o produc, se ajunge chiar pana la un tratat care sa garanteze ca elimina treptat plasticul din mediu. E un lucru bun ca se gandesc la acest aspect, pentru ca unele tari au interzis deja plasticul, un exemplu fiind produsele de unica folosinta din plastic” a spus Musa Chamane, activist impotriva deseurilor.
Un raport de cercetare din 2018 al ONU si al Centrului pentru Cercetare Stiintifica si Industriala din Africa de Sud a estimat ca Africa a avut o rata medie de colectare a deseurilor de 55%, iar din aceste deseuri doar 4% au fost reciclate.
Aceasta cifra se situeaza sub tinta Uniunii Africane pentru municipalitatile de pe continent, aceea de a recicla cel putin 50% din deseuri pana anul viitor.
Foto: freepik
