In anul urmator, trebuie sa ne asteptam la o legislatie mai stricta privind expunerea companiilor care practica “greenwashingul” si la o cerere mai mare pentru standarde clare de raportare si de informare.

Pandemia prelungita de Coronavirus a continuat sa forteze schimbari seismice in politica publica si in comportamentul companiilor. Ea a adus cu sine reglaje importante in sistemul financiar si a transformat modul in care companiile reactioneaza la efectele schimbarii climatice.

Inainte de conferinta climatica COP26 de la Glasgow de anul acesta, peste 1000 de companii se angajasera sa adopte targeturi bazate pe dovezi pentru a reduce emisiile, in acord cu obiectivele Acordului de la Paris. La summitul de referinta, guvernele si companiile au inaintat angajamente mai mari si planuri mai ambitioase privind decarbonizarea.

Aceste guverne si corporatii, insa, au oferit detalii insuficiente cu privire la modul in care si-au planificat sa indeplineasca angajamentele.
In anul pe care il avem in fata, se va resimti nevoia unor eforturi mai mari pentru transparenta, astfel incat sa poata exista o garantie ca promisiunile sunt in concordanta cu actiunea in sine. Rezultatele esentiale ale COP26 se asteapta sa influenteze actiunea climatica.

Iata care ar putea fi cele 7 trenduri majore ce vor contura afacerile si societatea in anul 2022 din punct de vedere al sustenabilitatii.

1. Angajamentele zero net sunt la moda, urmeaza dezvaluirile de informatii

Bursele din toata lumea si-au propus sa aiba un rol mai important in impingerea companiilor catre decarbonizare.
Statele Unite analizeaza dezvaluirea obligatorie de informatii cu privire la riscurile climatice si are in vedere dezvoltarea unor reglementari in acest sens pana la finele anului.
Marea Britanie a anuntat, la randul sau, ca va introduce pentru prima data raportarea financiara obligatorie privind clima.
In Asia, Bursa din Singapore a dezvaluit un plan clar prin care dezvaluirile de informatii legate de clima sa devina obligatorii in rapoartele de sustenabilitate, in timp ce autoritatile japoneze se gandesc serios la dispozitii legate de dezvaluirile de informatii incepand din aprilie 2022.

India si China au lansat deja reglementari privind raportarea obligatorie, in timp ce majoritatea tarilor din SE Asiei recomanda companiilor sa raporteze cu privire la emisii, desi aceste cerinte nu sunt obligatorii.
Pe pietele din Asia sunt de asteptat si mai multe imbunatatiri in materie de dezvaluiri obligatorii de informatii in anul urmator, pentru ca autoritatile se straduiesc sa eficientizeze informatiile ambigue, spune Diksha Mishra, specialist in politici de mediu, sociale si de guvernanta in cadrul gestionarului de active Arabesque. Aceste lacune in materie de informatie au la baza, in general, lipsa dispozitiilor legale, a adaugat ea.
“Reglementarile determina companiile sa puna informatiile la dispozitia unei audiente mai largi, insa exista presiuni si din partea unor factori diversi, printre care si consumatorii. Dezvaluirile de informatii legate de sustenabilitate necesita un parteneriat global in care toata lumea sa joace un rol” a spus Mishra.

2. Angajamentele zero net ale companiilor vor fi supuse la test

Evolutiile in materie de reglementari vor forta companiile sa inceapa sa isi ia in serios obiectivele zero net, expunandu-i pe cei care fac promisiuni desarte.

O analiza lansata in octombrie 2021 arata ca o cincime din cele mai mari 2000 de companii listate public in intreaga lume s-au angajat la o strategie zero-net. Cu toate acestea, raportul a dezvaluit si ca multe dintre aceste companii fie nu contorizeaza emisiile produse de lanturile de distributie, fie depind de strategii nesigure pentru a-si compensa productia de carbon.

O initiativa non profit sprijinita de Natiunile Unite, Science Based Targets (SBTi) ajuta companiile sa transpuna obiectivele Acordului de la Paris in masuri concrete, acreditand numai companiile care au planuri serioase de reducere a carbonului, in vederea eliminarii celor care practica greenwashing-ul.
Companiile vor trebui sa obtina intai un inventar complet al emisiilor directe (Scope 1), al emisiilor indirecte provenite din electricitatea cumparata (Scope 2) si al emisiilor produse de furnizori si utilizatori finali (Scope 3).

Ele vor trebui sa dezvolte, in continuare, un plan concret si sa detalieze cum vor raporta si cum vor face reducerile de emisii ce vor ajuta compania sa fie in concordanta cu nivelul de decarbonizare necesar pentru a mentine cresterea temperaturii globale sub 2 grade Celsius fata de temperaturile pre-industriale.
Majoritatea companiilor vor necesita o decarbonizare profunda, de 90-95%, pentru a ajunge la un nivel zero-net, conform standardelor initiativei SBT.

3. Valul reglementarilor merge catre consolidarea factorului S din ESG

Autoritatile avanseaza masuratori mai clare ale S-ului – factorul social – din ESG.
Germania a adoptat o noua lege privind lanturile de distributie, care solicita companiilor sa asigure standarde privind drepturile omului, la toate nivelurile lanturilor de distributie.
Marea Britanie a lansat o metodologie bine conturata pentru a calcula diferentele de remuneratie dintre angajatii sai de sex feminim si masculin.

Anul 2021 a adus cu el si pionieratul unui punct unic de acces european, o platforma centralizata ce permite accesul la informatii aflate la dispozitia publicului despre servicii financiare. Impactul pe care il va provoca va fi resimtit si de companiile din Asia.
In Australia, legea sclavagismului modern va impune agentiilor guvernamentale si consiliilor locale sa faca pasii necesari pentru a se asigura ca bunurile si serviciile pe care le procura nu sunt un produs al sclavagismului modern.

COP26 a deschis un drum in consolidarea problemelor sociale, prin adoptarea unui acord memorabil, in cadrul caruia peste 100 de lideri din intreaga lume au promis ca pana in 2030 sa puna capat defrisarilor si sa repare efectele acestora.
Acest lucru nu va fi posibil fara consultari intense cu fermierii din teren, a spus Pat Dwyer, fondator si director al The Purpose Business, o companie de consultanta in materie de afaceri sustenabile din Hong Kong.
“COP de anul acesta ne-a permis sa mentinem in picioare pragul de 1.5°C, si nu este vorba doar despre lupta cu carbunele. Este vorba despre toate problemele interconectate, precum defrisarea, gazul metan sau raportarea si transparenta” a spus ea. “Este o abordare foarte umana si centrata pe factorul social pentru a rezolvarea a ceea ce este, practic, o problema din sfera E – adica o problema ecologica”.

4. Pescuitul ilegal la punct de cotitura

Pana la finele lunii februarie urmeaza sa fie finalizat un acord de eliminare a subventiilor pentru pescuitul daunator si de stopare a procesului de disparitie a pestilor la nivel global, intr-o incercare de a pune capat unei perioade de peste 20 de ani de negocieri menite sa interzica finantarile care permit pescuitul in exces.

In fiecare an, peste 20 de miliarde de dolari din banii contribuabililor finanteaza subventiile catre companiile piscicole daunatoare din intreaga lume.
Organizatia Mondiala a Comertului, care se ocupa cu reglementarile globale de comert intre tari, inclusiv reguli privind pescuitul, urma sa se intruneasca la finele lunii noiembrie in Elvetia, la Geneva, pentru a se ajunge la un consens. Insa dupa izbucnirea noului val al pandemiei COVID-19, cu noua varianta anuntata Omicron, intalnirea a fost amanata.
Directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala a spus ca a stat de vorba cu cativa ministri pentru a promova o serie de intalniri online intre ambasadori si experti, in vederea ajungerii la un acord.

Okonjo-Iweala provine dintr-o tara familiarizata cu costul pe care pescuitul excesiv il are asupra mediului si societatii. Africa de Vest a fost afectata extrem de puternic de pescuitul industrial al flotelor din apele indepartate, care functioneza pe baza unor subventii generoase din partea tarilor din care provin.
“Situatia actuala nu inseamna ca negocierile trebuie sa se opreasca” a spus ea intr-o declaratie de presa. “Dimpotriva, delegatiile de la Geneva ar trebui sa fie complet decise sa inchida cat mai multe brese cu putinta. Aceasta noua tulpina ne reaminteste inca o data de caracterul urgent al lucrurilor cu care suntem insarcinati”.

5. Gazul natural si energia nucleara pe punctul de a reveni

Industria gazului a fost promovata fervent ca alternativa mai prietenoasa cu mediul pentru carbune. Intr-o perioada in care Asia face trecerea la o economie mai saraca in carbon, multi considera acum gazul “un combustibil de tranzitie”.

Compania de consultanta britanica Wood Mackenzie a preconizat ca regiunea va avea parte de o crestere de 60% a cererii globale de gaz in urmatoarele trei decenii, cea mai mare crestere asteptata pe pietele emergente din Asia de Sud si de Sud-Est.
Cresterea cererii de gaz natural lichefiat este sustinuta de dezvoltarea noii regazificari si a infrastructurii de tevi si gaz-energie.
In Filipine, unde rezervele de gaz in scadere si absenta unor surse noi au stimulat trecerea tarii la importurile de gaz natural lichefiat, boom-ul de infrastructura se ridica la investii planificate in valoare de 13.6 miliarde de dolari – terminale, centrale de energie, porturi, facilitati de regazificare si conducte.

O reabilitare globala a energiei nucleare – care nu produce emisii de gaze cu efect de sera – va castiga probabil teren in anul urmator.
China, al treilea consumator de energie nucleara din lume dupa SUA si Franta, urmeaza sa construiasca primul sau reactor nuclear modular mic, in concordanta cu obiectivul sau global de a conduce lumea in materie de energie nucleara.
La 10 ani dupa dezastrul de la Fukushima, ponderea energiei nucleare ca energie primara a scazut, insa un numar tot mai mare de tari va incerca sa urmeze exemplul Franta, care obtine aproximativ 70% din electricitate din energia nucleara.

6. Masini si avioane electrice si transporturi sustenabile

O declaratie COP26 referitoare la vanzarea exclusiva de masini si camionete cu emisii zero pana in 2040 sau mai devreme, va reprezenta un semnal pentru un numar mai mare de producatori, in special cei de pe pietele emergente si in curs de dezvoltare, sa treaca la masini electrice in anul urmator.

Pentru a-i sprijini, presedintia britanica a COP26 a anuntat o contributie initiala de peste 5 milioane de dolari pentru Intrumentul Global pentru Decarbonizarea Transporturilor, creat de Banca Mondiala in acest an.
Dincolo de eforturile de a moderniza transportul rutier, in 2022 vor fi fabricate mai multe avioane sustenabile. Joby Aviation, sustinuta de Toyota, cu sediul in SUA, California, are in plan sa construiasca peste o duzina de taxiuri aeriene electrice cu cinci locuri. Testele pilot vor avea loc si in cursul acestui an, iar avioanele de pasageri alimentate cu celule de combustibil cu hidrogen vor efectua primul zbor, in vara, la Universitatea de Tehnologie
Delft din Olanda.

Multinationala franceza Michelin Tire s-a angajat sa livreze o parte din anvelopele produse in Nova Scotia, Canada, peste Atlantic, catre Franta, pe o nava de marfa propulsata in principal de vele, pentru a-si reduce emisiile de gaze cu efect de sera. Consumul de combustibil se va reduce, astfel, cu pana la 20%, potrivit companiei.

7. Inovatia in solutii bazate pe natura

COVID-19 este un memento puternic pentru factorii de decizie ca protejarea capitalului natural va avea cel mai mare impact asupra climei, economiei si sanatatii. Lumea va avea parte, cel mai probabil, de aparitia unor noi solutii bazate pe natura in anul urmator.
Rumah Yapeka, o organizatie non-profit de conservare si dezvoltare comunitara, a inceput procesul de dezvoltare a planurilor de protejare si refacere a ecosistemelor de iarba marina prin activitati ale comunitatii.

Prin abordari inovatoare, precum folosirea dronelor pentru a monitoriza straturile de iarba de mare, sau ajutand locuitorii locali sa lanseze afaceri sustenabile precum cultivarea algelor verzi-albastrui bogate in vitamine numite spirulina, si dezvoltarea companiilor de ecoturism, grupul spera sa conserve ecosistemele de iarba de mare.
Iarba de mare este unul dintre cele mai productive ecosisteme din lume, pentru ca hraneste populatiile de pesti si slabeste furtunile, insa pescuitul excesiv, dezvoltarea costiera si schimbarea climatica au dus la disparitia sa.

Cultivarea algelor marine offshore este un alt trend emergent, iar prima ferma de alge marine din apele tropicale din SUA a fost instalata in Puerto Rico, pentru a sustine productia la scara mare de biomasa algala pentru biocarburanti si alte bioproduse valoroase.

Sursa: https://www.eco-business.com/news/7-trends-that-will-shape-sustainability-in-2022/

Foto: freepik